Pelerinaj

În ajun de Sînziene, pelerinii au înfruntat căldura, dar şi ploaia care a urmat şi s-au rugat neîncetat Sfîntului Ioan cel Nou de la Suceava. În prima parte a zilei, vremea frumoasă a adunat un număr mare de pelerini în curtea mănăstirii, însă ploaia care s-a pornit în jurul amiezii i-a mai dispersat, fără să-i îndepărteze prea mult de racla cu moaştele Sfîntului Ioan cel Nou. După-amiază, soarele şi-a făcut din nou simţită prezenţa, astfel că umbrelele unor pelerini au ţinut la distanţă razele de soare, după ce i-au protejat pe oameni de stropii de ploaie. În curtea Mănăstirii Sfîntul Ioan cel Nou de la Suceava a avut loc începînd cu ora 18.00 slujba de priveghere în cinstea Naşterii Sfîntului Prooroc Ioan Botezătorul (Sînzienele sau Drăgaica) şi Aducerea moaştelor Sfîntului Ioan cel Nou de la Suceava, la care au participat pelerini şi localnici. Într-o atmosferă de rugăciune şi sfinţenie, în comuniune cu Dumnezeu, cu Sfîntul Ioan cel Nou, sunetul de toacă, apoi clopotele au anunţat începerea slujbei de priveghere, care a fost oficiată de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfințitul Părinte Macarie al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

 

Am întîlnit-o printre pelerini pe Ana Pop, din Ocna Şugatag, care ne-a spus că a venit să se roage pentru sănătate, „să ne ajute Dumnezeu în toate”. Nu este prima dată cînd femeia face acest drum obositor, „dar atît de folositor pentru suflet”. Oamenii care vin să se închine ocrotitorului Sucevei, după cum este numit Sf. Ioan cel Nou, se roagă nu numai pentru familiile lor, ci şi pentru pace în lume. Este şi cazul doamnei Mărioara din localitatea Putna, care vine încă din copilărie să se închine la mănăstirea suceveană şi care ne-a spus că „Sfîntul Ioan cel Nou este răsuflarea noastră. Fără el nu cred că putem trăi. Am venit să ne rugăm pentru pace în lume. Este atîta război în lumea asta şi am venit să ne rugăm pentru familii, dar mai ales pentru pace în lume. Dacă este pace în lume, avem pace şi în familie”. Femeia a completat să simte în fiecare clipă ajutorul Sf. Ioan cel Nou. „Atîta milă, atîta putere, atîta ajutor are acest Sfînt! Nici nu conştientizăm cîteodată cînd primim ajutorul. Nu ştim de unde vine. După un timp ne dăm seama că Sfîntul ne-a ajutat. Numai cu el am putut trece peste necazuri, peste o boală, peste examenele copiilor. Multă pace aduce Sfîntul!”, a completat femeia. O suceveancă ne-a spus că doar prin puterea Sfîntului Ioan cel Nou a reuşit să înfrunte bolile de care suferă. „Am venit la Sfînt să îi mulţumesc pentru că mi-au reuşit cele 20 de operaţii pe care le-am suportat. Mă rog să am mult spor şi ajutor, şi eu şi familiile copiilor mei. Vin în fiecare an să mă închin Sfîntului, mai ales de Sînziene, încă de mic copil”, ne-a spus Vica Ţîmpău, în vîrstă de 61 de ani.

 

Scena 1

(Costică se întoarce de la mănăstire, plin de evlavie, cu un buchet de sînziene)

Crîşmarul: Te-ai rugat?

Costică: M-am rugat. N-am avut încotro.

Crîşmarul: La cine te-ai rugat?

Costică: La mai mulţi sfinţi de la PSD.

Crîşmarul: Ce i-ai rugat?

Costică: Să-l pună pe Grindeanu la loc.

Crîşmarul: De ce să-l pună la loc? Nu-i securist?

Costică: Şi ce dacă-i securist?

Crîşmarul: Are dublă comandă.

Costică: Şi ăsta nou n-are?

Crîşmarul: Ăsta are telecomandă.

Costică: Şi nu-i tot aia?

Crîşmarul: Ba nu-i tot aia. Ăsta măcar nu prinde posturi străine.

Costică: Grindeanu era patriot.

Crîşmarul: Crezi că Grindeanu nu prindea posturi străine?

Costică: N-am apucat să-mi dau seama.

Crîşmarul: Şi-atunci de ce să-l pună la loc?

Costică: Că-i mai fîşneţ.

Crîşmarul: Şi ce dacă? Ăsta nou pare mai serios.

Costică: Cum îţi dai seama?

Crîşmarul: N-ai văzut cum se-ncruntă?

Costică: De asta nu-mi place. Că-i prea încruntat.

Crîşmarul: Se gîndeşte la programu de guvernare.

Costică: Degeaba. Programu-i întîrziat.

Crîşmarul: Nu Grindeanu l-o întîrziat?

Costică: Dragnea l-o întîrziat, ca să ştii.

Crîşmarul: Noi degeaba vorbim, că nu-l mai pune pe Grindeanu la loc.

Costică: Măcar să ne rugăm pentru el.

Crîşmarul: Te-ai rugat tu şi degeaba!

Costică: Şi ce-i de făcut?

Crîşmarul: Ai pupat moaştele?

Costică: Ce moaşte să pup?

Crîşmarul: Nu erau moaşte pe-acolo?

Costică: N-am văzut nici o moaştă.

Crîşmarul: Şi-atunci la ce te-ai rugat?

Costică: Ţi-am mai spus: la mai mulţi sfinţi de la PSD.

Crîşmarul: Şi ăştia n-au moaşte?

Costică: N-au. N-am văzut.

Crîşmarul: Ştii măcar cum îi cheamă?

Costică: Pe toţi îi cheamă Ion.

Crîşmarul: Iliescu?

Costică: Nu era precizat.

Crîşmarul: Nu era unu cel nou de la Suceava?

Costică: Ba era. Da nu era Iliescu.

Crîşmarul: Da cine?

Costică: Ion Lungu de la Suceava. Împărţea la găluşte.

Crîşmarul: De el te-ai rugat?

Costică: Să-mi deie găluşte? Mi-o dat şi aşa.

Crîşmarul: Să te facă cetăţean de onoare.

Costică: Şi ce folos am eu din asta?

Crîşmarul: Te însori, te faci familist de onoare.

Costică: Şi din asta ce folos am?

Crîşmarul: După cincizeci de ani de căsnicie te cheamă din nou.
Costică:
Cine mă cheamă?

Crîşmarul: Ion Lungu de la Suceava.

Costică: De ce să mă cheme?

Crîşmarul: Să-ţi deie diplomă de cuplu de aur.

Costică: Ce să fac eu cu atîta aur?

Crîşmarul: Să-l donezi la biserică.

Costică: Pentru ce să-l donez pe degeaba?

Crîşmarul: Ca să-ţi dea sănătate.

Costică: Cine să-mi dea sănătate?

Crîşmarul: Sfîntu Ioan cel Nou de la Suceava.

Costică: Nu mai bine mă duc la spitalul cu acelaşi nume?

Crîşmarul: Tot aia!

 

Scena 2

 

(Ionică se întoarce de la Bucureşti, cu veşti pozitive.)

Ionică: Gata, am rezolvat.

Costică: Ce-ai rezolvat?

Ionică: Programu de guvernare.

Costică: Nu-l rezolvă ăsta nou, a lu Tudose?

Ionică: N-are cum, că nu şi-o pus miniştrii la treabă.

Costică: Care miniştri?

Ionică: Miniştrii demisionari.

Costică: Chiar dacă-i pune, nu poate.

Ionică: Asta ziceam, că nu poate.

Costică: Şi-atuncea ce-i de făcut?

Ionică: Gata, am rezolvat.

Costică: Cum ai rezolvat?

Ionică: M-am rugat la Sfîntu Ioan cel Nou de la Suceava.

Costică: Ăsta nu-i liberal?

Ionică: Nu l-am căutat la doctrină, că era îmbulzeală.

Costică: Şi cu programu de guvernare cum faci?

Ionică: Simplu: mă rog.

Costică: Dă-mi un exemplu: cum faci cu legea salarizării?

Ionică: Mă rog să fie salarii mai mari!

Costică: Nu-ţi trebuie ministru la muncă şi la finanţe?

Ionică: Ba-mi trebuie.

Costică: Şi cine-i ministru?

Ionică: Sfîntu Ioan cel Nou de la Suceava.

Costică: De unde scoate el bani de salarii?

Ionică: Asta nu-i treaba mea.

Costică: Şi cu Olguţa Vasilescu ce faci?

Ionică: O demisionez.

Costică: Şi dacă nu vrea?

Ionică: O fac călugăriţă şi-o pun să se roage.

Costică: Investiţii cum faci?

Ionică: Cum se face: mă rog.

Costică: La cine te rogi?

Ionică: La Uniunea Europeană.

Costică: Nu se roagă ministrul de la dezvoltare?

Ionică: N-are cum să se roage, că nu-i.

Costică: Şi-atunci cum să-ţi deie?

Ionică: Uite-aşa, că mă rog.

Costică: Şi dacă nu te ascultă?

Ionică: Pun nişte pelerini să se roage.

Costică: N-o pui mai bine pe Sevil Shaideh să se roage?

Ionică: Cine-o ascultă pe dînsa? Alah?

Costică: Crezi că Sfîntu Ioan cel Nou are fonduri europene?

Ionică: Are, că aşa o promis.

Costică: Şi dacă ţi-i dă cu întîrziere?

Ionică: Îl demisionez şi pe dînsu.

Costică: Ai să bagi România în criză politică.

Ionică: Nu-i bai! Fac moţiune de cenzură.

Costică: Şi dacă nu trece moţiunea în Parlament?

Ionică: Nu se poate. Mă rog şi-o să treacă.

Costică: Şi pe cine pui premier?

Ionică: Pe Sfîntu Ioan cel Nou de la Suceava.

Costică: Şi dacă Iohannis nu-l desemnează?

Ionică: Vorbeşti în dodii. Habar n-ai pentru care servicii lucrează!

 

Epilog

(Crîşmarul intră îmbujorat şi emoţionat.)

Ionică: Te văd fericit. Ce-ai păţit?

Crîşmarul: M-am rugat.

Ionică: La Sfîntul Ioan cel Nou de la Suceava?

Crîşmarul: Care nou? Are patru mandate.

Ionică: Te-o ascultat?

Crîşmarul: Sigur că m-o ascultat.

Ionică: Ce i-ai cerut?

Crîşmarul: Nu mare lucru.

Ionică: Şi ţi-o dat ce-ai cerut?

Crîşmarul: O zis c-o să-mi deie la anu.

 

 

Fiţi sociabili!