Aşa popor, aşa judecător

Felul în care oamenii se îmbracă şi se aranjează spune foarte multe despre aceştia. Ştii care este manelistul după ghiul, cămaşa strînsă pe burtă, ceafa lată proaspăt rasă şi ochelarii de soare puşi pe frunte. Pe doamna cu două clase mai mult ca trenul o cunoşti după rochia lungă confecţionată din perdea de tren şi după ciorapii flauşaţi luaţi peste ciorapii fini care se termină la două degete de gogoşari. Pe ţoapa care se crede doamnă o cunoşti după sandale. După sandalele din care-i ies unghiile lungi făcute cu ojă produsă într-un atelier de îndreptat tablă şi după părul colorat cu vopsea de ouă de Paşti. Pe doamna educatoare care a distrus generaţii întregi de copii o cunoşti după sarmalele care au ţinut loc de bigudiuri în păru-i tare ca o sîrmă folosită la confecţionarea gardurilor penitenciarelor. Pe guţanul îmbogăţit peste noapte îl cunoşti după costumul care străluceşte de parcă ar fi fost uns cu slănină şi după pantofii cu şpiţ. Pe Iulia Motoc o cunoşti după postările de pe Facebook, în care apare în poziţii care le-ar face invidioase pe piţipoancele de mall şi pe cele mai proaste eleve de la şcolile de arte şi meserii. Pe Iulia Motoc o cunoşti după părul vîlvoi care seamănă cu o perucă uitată prea multă vreme în podul căminului cultural care pe vremuri găzduia spectacole ale trupei de teatru de amatori alcătuită din funcţionarii primăriei comunale, din coana preoteasă şi din personalul auxiliar al şcolii. O trupă de teatru care juca o singură piesă: „Chiriţa în provincie”. Pe Iulia Motoc o cunoşti după mersul de elefant scăpat de la grădina zoologică. Iulia Motoc este girafa împopoţonată care-i mai mare cu un cap decît ceilalţi judecători ai Curţii, care sînt aduşi de spate de parcă i-ar pune cineva să care uşi din lemn masiv pentru Catedrala Neamului, şi nu doar sacii cu indicaţii preţioase livraţi de Palatul Cotroceni. Iulia Motoc, femeia fără simţul esteticului şi fără simţul ridicolului, este una dintre propunerile României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Doamna Motoc merită funcţia, pentru că, la aşa popor, aşa judecător. Şi la CCR, şi la CEDO.      

Fiţi sociabili!